3. Participarea tinerilor

Cele mai multe consultări cu tinerii sunt organizate în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, oferind două reglementări importante privind participarea. Cele două reguli principale prevăzute de legea nr. 52/2003 privind transparența decizională sunt: (1) toate instituțiile publice care inițiază un act normativ (cu aplicabilitate generală pe un anumit teritoriu, deci o reglementare juridică națională sau locală) trebuie să publice un proiect de propunere legislativă cu cel puțin 30 de zile înainte de adoptarea acestuia și să fie deschis pentru a primi comentarii și sugestii / amendamente la proiectul de regulament de la orice cetățean; (2) dacă o instituție legală (ONG, sindicat, organizație patronală etc.)  solicită acest lucru, instituțiile publice trebuie să organizeze o dezbatere publică – o întâlnire deschisă tuturor organizațiilor și cetățenilor interesați de legislația propusă.

La nivel național, Consiliul Consultativ pe Probleme Tineretului (CCPT) este structura consultativă a Ministerului Tineretului și Sportului cu asociațiile de tineret, întâlnirile având ca scop dezvoltarea și monitorizarea implementării politicii de tineret la nivel central. Ministerul Tineretului și Sportului asigură secretariatul Consiliului Consultativ. Consiliul consultativ este reglementat de un ordin al Ministerului care stabilește Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret. La nivel local și județean, consiliile consultative au fost finanțate și sunt active și funcționale numai în unele municipalități sau județe, în funcție de angajamentul autorităților locale. Aproximativ 10 consilii ale județelor din România au reglementat existența și funcționarea consiliilor consultative la nivel județean prin Decizia Consiliului Județean (un document oficial la nivel județean). Consiliile locale sunt, de asemenea, libere să reglementeze consiliile consultative prin decizia lor,  dar foarte puține dintre ei au instituit un mecanism formal de consultare cu tinerii. Consiliile județene și locale sunt reglementate după modelul celui național. Cu toate acestea, acestea sunt organisme consultative, nu organisme reprezentative, așa cum sunt prezentate în secțiunile 5.3. Organele de reprezentare a tineretului și 5.4. Participarea tinerilor la elaborarea politicilor.

O lege care instituie Consiliul Național al Tineretului din România a fost adoptată în 2006, creând o structură reprezentativă a organizațiilor de tineret (ONG-uri, sindicate, partide politice, tineret etc.). Cu toate acestea, legea nu este pusă în aplicare din 2006 până în 2018. Consiliul ar fi trebuit să aibă un rol de reprezentare și consultare, dar datorită reglementării sale foarte complicate și nefuncționale, nu a fost niciodată organizată.

3.1 Context general

  1. Concepte
  2. Instituții responsabile

Concepte

În România nu există concepte specifice privind participarea tinerilor. Deși Strategia pentru Tineret promovează participarea publică, civică și politică, conceptele nu sunt definite oficial într-un document, nici măcar în Strategia pentru Tineret. Participarea cetățenilor la luarea deciziilor este reglementată în România prin Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, oferind două reglementări importante privind participarea, relevante pentru participarea tinerilor, întrucât Legea nr. 52/2003 este principalul instrument de consultare publică utilizat în România, inclusiv în dialogul cu tinerii. Cele două reguli principale prevăzute de legea nr. 52/2003 privind transparența decizională sunt:

  1. toate instituțiile publice care inițiază un act normativ (cu aplicabilitate generală pe un anumit teritoriu, deci o reglementare națională sau locală) trebuie să publice un proiect de propunere legislativă cu cel puțin 30 de zile înainte de adoptarea acestuia și să fie deschise pentru a primi comentarii și sugestii / amendamente la proiectul de regulament de la orice cetățean;
  2. dacă o instituție legală (ONG, sindicat, organizație patronală etc.) cere, instituțiile publice trebuie să organizeze o dezbatere publică ca întâlnire deschisă față de toate organizațiile și cetățenii interesați de legislația propusă.

 

Instituții responsabile

Structura prevăzută în Constituție

România este un stat centralizat (democrație parlamentară). Cu toate acestea, Președintele este ales direct de către popor.

Instituții reprezentative

Conform Constituției, instituția reprezentativă la nivel national este Parlamentul, cu un mandat de doi an, un Parlament bicameral:

  1. Camera Deputaților
  2. Senatul

Cele două Camere sunt alese pe liste de partid la nivelul județelor iar repartizarea mandatelor este proporțională cu voturile. Numărul membrilor generează diferențele dintre cele două camere: Camera Deputaților are 332 membri, iar Senatul are 137 de membri. Din punct de vedere funcțional, o lege trebuie votată de ambele camere pentru a fi adoptată, dar ultimul vot în camera este unul decisiv și poate să răstoarne votul celeilalte camere. Ordinea exactă a votării în cele două Camere pentru fiecare lege depinde de domeniul reglementat de lege. De exemplu: Senatul este camera decizională pentru politicile și legile educației, Camera Deputaților este camera decizională pentru politicile și legile privind ocuparea forței de muncă. Partidul sau coaliția de partid care deține majoritatea locurilor din cele două camere ale Parlamentului propune premierul și este numit de Președinte. Premierul desemnat formează un guvern și prezintă cabinetului său și un program de guvernare camerelor reunite ale Parlamentului pentru votul de încredere. Guvernul votat depune jurământul solemn în fața Președintelui. Președintele este ales direct de către popor, pentru un mandat de 5 ani

La nivel local există două niveluri de administrație cu reprezentare diferită prin instituții autonome, după cum urmează:

  • La nivel județean (România are 41 de județe) reprezentarea este asigurată de consiliile județene, cu un mandat de 4 ani;
  • La nivelul Capitalei, reprezentarea este asigurată de Consiliul General al Municipiului București, cu un mandat de 4 ani;
  • La nivelul localității / municipiului, inclusiv cele 6 sectoare ale Municipiului București, reprezentarea este asigurată de consiliile locale, cu un mandat de 4 ani. Un primar, având responsabilități în executarea deciziilor Consiliului Local, este de asemenea ales în mod direct, pentru un mandat de 4 ani. În București, sunt aleși un primar general și alți 6 primari pentru cele 6 sectoare.

Principiile legale fundamentale privind organizarea alegerilor

Alegerile sunt organizate prin vot universal, egal, direct, secret și liber. Votul este exprimat, în toate cazurile, pe buletinele de hârtie votând partidului sau a candidatului. Ștampile speciale cu textul: “votat” sunt fabricate pentru fiecare tur al alegerilor. Potrivit legislației electorale, locul în care un cetățean poate vota variază în funcție de alegeri:

  • La alegerile parlamentare, românii pot vota doar în județul lor de reședință, întrucât listele de partid sunt propuse la nivel județean;
  • Alegerile pentru consiliile locale și județene și pentru primari sunt organizate împreună, iar cetățenii pot vota numai în municipiul de reședință;
  • La alegerile prezidențiale și la alegerile pentru Parlamentul European, circumscripția electorală este națională și cetățenii pot vota oriunde în țară. Votul nu este obligatoriu în România și nu este posibilă delegarea votului.

Din anul 2016, legislația electorală a introdus o formă de vot prin corespondență disponibilă numai pentru românii care pleacă în străinătate și numai după înregistrarea prealabilă a cererii de a folosi sistemul de corespondență cu birourile consulare românești.

3.2 Participarea tinerilor

  1. Tinerii ca votanți
  2. Tinerii ca reprezentanți politici

 

Tinerii ca votanți

Vârsta de vot este de 18 ani și coincide cu vârsta legală a maturității și este stabilită de Constituție. Prin Art. 36 din Constituție prevede dreptul de vot, dar nu menționează obligația de vot. În prezent, nu există planuri sau proiecte destinate reducerii limitei de vîrstă la vot sau prevederi speciale pentru alegătorii tineri.Participarea la vot Participarea la vot în rândul tinerilor din România este, în general, mai scăzută decât participarea vârstnicilor. Statisticile oficiale privind prezența în funcție de vârstă sunt disponibile în România abia din 2016, pentru alegerile locale din iunie și pentru alegerile parlamentare din decembrie. În cazul alegerilor prezidențiale din 2014, datele privind participarea tinerilor sunt estimate de de exit poll-uri. Datele privind participarea generală a populației sunt furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă.Participarea tinerilor în contextul proporției generale a tinerilor în rândul populației este prezentată în următorul tabel:

Segmentul de vârstă% din totalul populației cu drept de vot Participarea la alegerile parlamentare din 2016Participarea la alegerile locale din 2016Participarea la alegerile prezidențiale din 2014 (turul al II lea)
18-249.4%29.6%42.0%64.9%
25-3416.7%33.8%43.5%66.8%
General population100%39.49%48.17%64.11%

Tinerii ca reprezentanți politici

Membrii de partid nu pot fi decât persoane cu drept de vot, deci peste 18 ani, conform legii cu privire la partidele politice. Nici o altă discriminare, pozitivă sau negativă, nu este făcută de legislația privind participarea tinerilor la partidele politice. Partidele politice au structuri (aripi) de tineret, pentru membrii de partid până la 35 de ani, însă statutul partidelor parlamentare nu prevede limita de vârstă în funcție de participarea tinerilor la viața de partid și de conducere și nu există prevederi speciale în legea partidelor politice sau statutul de partide pentru aripile de tineret ale partidelor

 

Tinerii candidați

Limitele de vârstă sunt stabilite pentru candidați, prin Constituție, variind în funcție de tipurile de alegeri: • La 23 de ani –  de candidați la alegerile locale (consiliile județene și locale și primarii)

  • La 23 de ani – candidați la Camera Deputaților, camera inferioară a Parlamentului bicameral
  • La 33 de ani de candidați la Senat, Camera superioară a Parlamentului bicameral
  • La 35 de ani – candidați la Președenția României.

Limita de vârstă este calculată luând în considerare Ziua alegerilor, deci dacă un candidat la un Consiliu Local se va întoarce la 23 de zile în ziua alegerilor, este eligibil. În România nu se aplică nici o cotă de locuri rezervate tinerilor sau alte dispoziții existente care vizează facilitarea tinerilor în calitate de candidați politici.

Alegerile parlamentare au fost organizate în România pe 11 decembrie 2016. Parlamentul format la 20 decembrie 2016 are 1 senator și 50 deputați sub 35 de ani, din numărul total de 466 deputați. Aceasta înseamnă 10,94% din membrii Parlamentului sub 35 de ani, deci tineri în conformitate cu definiția legală tineretului. Tinerii nu au funcții speciale rezervate în cadrul Parlamentului.

3.3 Organismele de reprezentare

1. Parlamentul tinerilor

2. Consiliile de tineret și / sau consiliile consultative pentru tineret

3. Uniunile studenților

4. Consiliile elevilor

5. Alte organisme

Parlamentul tinerilor

În prezent, nu există un proiect național de  Parlament al tinerilor. Inițiativele denumite “Parlamentul Tineretului/Parlamentul tinerilor” sunt organizate de ONG-uri, de ex. Asociația Pro Democrația, uneori cu finanțare publică. Cu toate acestea, acestea nu sunt organisme reprezentative ale tinerilor, ci proiecte educaționale de parlamente în care participanții care participă timp de câteva zile la dezbaterile parlamentare simulate.

 

Consiliile de tineret și / sau consiliile consultative pentru tineret

Structuri

La nivel național, Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret (CCPT) este structura consultativă a Ministerului Tineretului și Sportului cu asociațiile de tineret privind dezvoltarea și monitorizarea implementării politicii de tineret la nivel central. Ministerul Tineretului și Sportului asigură secretariatul Consiliului Consultativ. Consiliul consultativ este reglementat de un ordin al Ministerului care stabilește Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret.La nivel local și județean, consiliile consultative au fost finanțate și sunt active și funcționale numai în unele municipalități sau județe, în funcție de angajamentul autorităților locale. Aproximativ 10 consilii județene din România au reglementat existența și funcționarea consiliilor consultative prin Deciziile Consiliilor Județene (un document oficial la nivel județean). Consiliile locale sunt, de asemenea, libere să reglementeze consiliile consultative prin decizia lor, dar doar o parte dintre ele au instituit un mecanism formal de consultare cu tinerii. Consiliile județene și locale sunt reglementate după modelul celui național.O lege care instituie Consiliul Național al Tineretului din România a fost adoptată în 2006, creând o structură reprezentativă a organizațiilor de tineret (ONG-uri, sindicate, partide politice, tineret etc.). Cu toate acestea, legea nu este pusă în aplicare din 2006 până în 2018. Consiliul ar fi trebuit să aibă un rol de reprezentare și consultare, dar datorită reglementării sale foarte complicate și nefuncționale, nu a fost niciodată stabilită.

 Organizare

În conformitate cu Ordinul Ministerului, membrii CCPT sunt președinții sau reprezentanții:

  • Consiliului Tinerilor din România (una dintre cele mai mari federații ale ONG-urilor pentru tineret din România, dar fără statut special conform legii privind tineretul)
  • ONG-uri cu personalitate juridică, reprezentative la nivel național
  • federații studențești
  • organizațiile de tineret ale partidelor politice parlamentare
  • sindicatele pentru tineret
  • organizațiile patronale pentru tineret

Roluri și responsabilități

Atât la nivel național, cât și la nivel local, rolul consiliilor consultative este de a informa autoritățile naționale și locale cu privire la poziția și opinia tinerilor. Un al doilea rol al acestor consilii este reprezentat de comunicarea privind problemele tinerilor. Domeniile principale de activitate sunt legate de teme specifice tineretului.Întâlnirile sunt principalele instrumente utilizate de Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret reglementate de Ordinul Ministerului. Întâlnirile sunt, de asemenea, principalele instrumente utilizate de consiliile consultative pentru tineret existente la nivel local sau județean.

 

Finanțarea

La nivel național, Ministerul Tineretului și Sportului asigură finanțarea de bază pentru organizarea întâlnirilor (consumabile și pauze de cafea). Alte costuri nu sunt acoperite de bugetele publice. La nivel local, consiliile consultative pentru tineret sunt rareori finanțate. Întâlnirile sunt organizate în incinta instituțiilor locale și nu sunt legate de alte cheltuieli cu aceste întâlniri.

 

Uniunile studenților

Structuri
Uniunile studenților sunt organizate în România pe baza legislației generale pentru ONG-uri. Aceste structuri sunt recunoscute ca structuri reprezentative ale studenților prin Legea învățământului nr. 1/2011, dar funcționarea acestora este reglementată de legislația generală privind ONG-urile. Prin urmare, organizațiile sau uniunile studențești au dreptul de a-și alege statutul organizațional, singura obligație de a-și numi un reprezentant și de a asigura un trezorier pentru probleme financiare.

Organizațiile studențești active la nivel national sunt următoarele:

  1. ANOSR – Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
  2. USR – Uniunea Studenților din România
  3. UNSR – Uniunea Națională a Studenților din România

Organizare

Organizațiile studențești sunt deschise tuturor studenților înmatriculați la o Facultate/Universitate. Federațiile studențești reunesc organizațiile studențești de la nivel local.

Roluri și responsabilități

Rolul organizațiilor este acela de a reprezenta studenții în raport cu facultatea, universitatea și cu Ministerul Educației Naționale.

Finanțare

Finanțarea organizațiilor studențești este asigurată în general prin granturi pentru proiecte.Casele de Cultură ale Studenților, subordonate Ministerului Tineretului și Sportului, asigură o mică parte din finanțarea proiectelor culturale și de formare implementate de organizațiile studențești.

 

Consiliile elevilor

Organizare
Consiliul Național al Elevilor reprezintă oficial elevii și este definit ca o structură consultativă a Ministerului Educației. Organizarea Consiliului este stabilită prin Ordinul Ministrului Educației Naționale. Conform acestui act, CNE are trei structuri de lucru:

  1. Adunarea Generală
  2. Biroul executiv
  3. Comitetul de etică

Fiecare unitate școală trebuie să înființeze Consiliul elevilor la nivelul școlii. Fiecare clasă ar trebui să aibă un reprezentant în Consiliu și apoi fiecare Consiliu Școlar ar trebui să aibă un reprezentant în Consiliul Județean al Elevilor. Fiecare județ ar trebui să aibă un reprezentant în Consiliul Național al Elevilor. Fiecare dintre aceste organisme funcționează ca structuri consultative pentru factorii de decizie de la nivelul respectiv: școală, județ și național. Membrii consiliilor elevilor sunt aleși de colegii lor.Consiliul școlii nu furnizează date publice privind numărul membrilor consiliului elevilor la orice nivel, cu excepția consiliului executiv, format din 9 membri.

Roluri și responsabilități

Consiliul Național al Elevilor este organismul consultativ oficial al Ministerului Educației Naționale și reprezentantul oficial al elevilor în relația cu administrația centrală.Consiliile locale, județene și regionale funcționează la nivelurile respective cu funcții similare.Principalele obiective și activități desfășurate de consiliile școlare sunt următoarele:• dezvoltarea unui parteneriat educațional funcțional în sistemul preuniversitar românesc, în care elevii își exprimă liber interesele și participă activ la procesul de luare a deciziilor;• Informarea elevilor cu privire la drepturile și responsabilitățile acestora• Organizarea de proiecte pe teme civice, culturale, educaționale, sportive, recreative;• Organizarea activităților și activităților extracuriculare care vizează dezvoltarea atitudinilor civice, nediscriminarea, concurența loială, lucrul în echipă;• Colaborarea cu alte organizații neguvernamentale, cluburi ale elevilor, centre culturale, editori de mass-media, pentru organizarea de proiecte și activități de informare, dezbatere publică, comunicare;• Producerea de materiale informative despre activitățile societății civile, școlare și extra-curriculare;• Identificarea cauzelor abandonului școlar, a performanței școlare scăzute și organizarea de programe specifice pentru prevenirea acestora;• Organizarea de discuții și forumuri privind combaterea violenței, consumului de droguri, abandonului școlar sau alte probleme sociale în viața elevilor;• Promovarea oportunităților pentru burse și alte oportunități de recompensare pentru elevi;• Implicarea elevilor în activități de educație non-formală legate de orientarea profesională și planificarea carierei;• atragerea specialiștilor în acțiuni care să conducă la promovarea unui stil de viață sănătos;• Dezvoltarea și implementarea proiectelor de educație, cultură, sport și mediu;• Organizarea de activități culturale artistice, cum ar fi tabere, excursii, spectacole, etc.• Promovarea și susținerea elevilor talentați;• Editare și editare de reviste pentru elevi;• Crearea și gestionarea unui site și a unui forum;• Efectuarea de acțiuni cu scop caritabil• Crearea de parteneriate cu instituții sociale, administrative, culturale și educaționale, cum ar fi: Poliția, Consiliul Județean, Prefectura, Primăria sau alte instituții pentru desfășurarea de acțiuni și proiecte;• realizarea de programe școlare în parteneriat cu unul dintre posturile de radio sau de televiziune;• desfășurarea unor activități specifice pentru consolidarea parteneriatului școlar-comunitate-familie;• Efectuarea de studii și sondaje privind respectarea drepturilor și obligațiilor elevilor din instituțiile de învățământ;• Elaborarea de propuneri legislative și organizatorice și amendamente pentru susținerea drepturilor studenților.

Finanțarea

Consiliul Național al Elevilor este finanțat din bugetul național. Cu toate acestea, valoarea finanțării nu este publică și execuția financiară a bugetului nu este disponibilă.

Alte structuri

În România nu au fost identificate alte organisme oficiale de reprezentare a tineretului, nici rețele de cluburi de tineret sau asociații de centre de tineret.

3.4 Participarea tinerilor la elaborarea politicilor

1. Mecanismele formale de consultare

2. Actori

3. Informații privind gradul de participare a tinerilor

4. Rezultate

5. Inițiative de amploare pentru dialog sau dezbatere între instituțiile publice și tineri

Mecanismele formale de consultare

În România nu există dispoziții speciale privind consultarea tinerilor. Consultarea cetățenilor cu privire la aspectele de politică este implementată în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională. Legea prevede publicarea tuturor deciziilor normative la nivel local și central pentru consultare timp de cel puțin 10 zile și organizarea unei dezbateri publice dacă un ONG înregistrat solicită dezbaterea. Conform Legii tinerilor, autoritățile locale trebuie să se consulte cu organizațiile de tineret în toate inițiativele/proiectele de interes pentru tineri. Cu toate acestea, atunci când un consiliu consultativ al tineretului nu este organizat, obligația este considerată îndeplinită numai prin respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003. La nivel național, Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret (CCPT), inclusiv Consiliul Național pentru Tineret și alte ONG-uri ale Tineretului organizează reuniuni lunare sau la fiecare două luni organizate de Ministerul Tineretului și Sportului și consultarea politicilor inițiate de Ministerul Tineretului și Sportul se face prin activitatea acestui consiliu. Nu există mecanisme speciale de participare a tinerilor pentru anumite domenii politice, cum ar fi ocuparea forței de muncă, educația sau sistemele de vot.

Pentru Ministerul Tineretului și Sportului și pentru unele autorități locale, crearea Consiliilor Consultative este cel mai important mecanism formal de consultare utilizat, dar nu au fost puse în practică linii directoare privind organizarea și structurarea consultării la nivel regional sau local .

 

Metode de consultare

Cea mai importantă metodă de consultare utilizată este întâlnirea față în față, ședințele Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret (CCPT) și dezbaterile organizate conform Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională sunt întâlniri față în față organizate la sediile instituțiilor centrale care le inițiază.Conform Legii 52/2003 privind transparența decizională, înainte de a organiza o dezbatere publică, o autoritate națională trebuie să primească sugestii și comentarii cu privire la propunerile de propuneri legislative. Sugestiile și comentariile sunt primite prin e-mail.

Frecvența consultărilor

Consultări conform Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională sunt organizate de fiecare dată când se inițiază un nou regulament (act normativ). Pe de altă parte, frecvența reuniunilor Consiliilor Consultative variază de la o lună sau două luni (la nivel național) la o dată la trei sau șase luni la nivel local, în funcție de reglementările locale.

 

Actori

Tineret

În general, participarea la consiliile consultative ale tinerilor este deschisă tuturor organizațiilor care manifestă un interes în problemele tineretului, atât la nivel național, cât și la nivel local. La nivel național, numărul organizațiilor participante nu este limitat, dar de facto aproximativ 25 participă în mod activ la întâlniri. Cei mai importanți actori care participă la consultări sunt ONG-urile pentru tineret și sindicatele studențești.

Potrivit ordinului ministrului, membrii CCPT sunt președinții sau reprezentanții:

  • Consiliul Tineretului – CTR (una dintre cele mai mari federații ale ONG-urilor pentru tineret din România, dar fără statut special conform legii privind tineretul)
  • ONG-uri cu personalitate juridică și stabilite la nivel național
  • federații studențești
  • organizațiile de tineret ale partidelor politice parlamentare
  • sindicatele pentru tineret
  • organizațiile patronale pentru tineret

Autorități publice

Autoritatea publică central reprezentată în procesele de consultare a tinerilor este Ministerul Tineretului și Sportului. Unele autorități locale și unele direcții județene pentru sport și tineret (subordonate Ministerului) sunt de asemenea prezente în cadrul consultărilor, deoarece au creat consilii consultative pentru tineret. Totuși, aceasta nu este o obligație. Nu sunt disponibile informații privind autoritățile de nivel înalt implicate în consultarea anumitor grupuri de tineri, precum tinerii cu mai puține șanse sau tinerii cu migranți.

Ministerul nu a monitorizat nivelul de participare a tinerilor la consultările publice de orice tip descris mai sus și nu există date disponibile pentru perioada anterioară anului 2016. Pentru 2016, Ministerul Tineretului și Sportului a publicat pe site-ul său web rapoartele Consiliului Consultativ. În medie, aproximativ 20 de persoane reprezentând ONG-uri de tineret și organizații studențești au participat la cele 6 întâlniri organizate în 2016.

Rezultate

Frecvent, tinerii și organizațiile de tineret sunt consultați pentru în cadrul inițiativelor Ministerului Tineretului și Sportului și al inițiativelor consiliilor locale și județene în domeniul tineretului.Potrivit Secretarului de Stat pentru Tineret care reprezintă Ministerul Tineretului și Sportului în anul 2016, dl. Andrei Popescu, principalii factori care au contribuit la succesul proceselor de consultare sunt determinarea actorilor participanți de a avea un dialog constructiv și de a se concentra asupra rezultatelor procesului. Factorii politici așteaptă de obicei o contribuție a organizațiilor și reprezentanților tinerilor cu privire la nevoile pe care doresc să le abordeze, precum și comentariile și sugestiile specifice cu privire la politica și proiectele legislative propuse de autorități.Lipsa de monitorizare și raportare a consultărilor anterioare reprezintă un obstacol în calea consolidării cooperării autorităților responsabile cu tinerii, deoarece consultările au fost întotdeauna începute de la început și nici un progres nu a fost înregistrat formal în timp.Din ianuarie 2016, Ministerul Tineretului și Sportului a început să publice pe site-ul său internet rapoartele privind ședințele Consiliului Consultativ pentru Problemele Tineretului. 

Inițiative de amploare pentru dialog sau dezbatere între instituțiile publice și tineri

În 2016, Ministerul Tineretului și Sportului a realizat un sondaj online pentru a stabili preferințele tinerilor în ceea ce privește unele prevederi ale Legii tineretului, inclusiv pentru a stabili cea mai bună data pentru ziua națională a tinerilor. În plus, în 2016, Ministerul Tineretului și Sportului a organizat o rețea de lucrători pentru tineret pentru a organiza consultări cu tinerii în cadrul dialogului structurat. Aproximativ 120 de tineri au organizat 79 de dezbateri (folosind tehnologia spațiului deschis și metoda World Café), cu participarea a 1537 de tineri, pentru a determina poziția tinerilor români în ceea ce privește prioritățile Consiliului European privind tineretul și prioritățile tinerilor în momentul în care țara va avea Președinția Consiliului European, în 2019. Inițiativa a fost continuat în 2017, dar datele privind rezultatele nu sunt disponibile în iulie 2018 în ceea ce privește numărul de consultări organizate. Această inițiativă este dezvoltată în cadrul unui proiect de dialog structurat finanțat prin programul Erasmus + și, deși este cea mai mare inițiativă de dialog sau dezbatere între instituțiile publice și tineri, este dezvoltat în afara mecanismelor de consultare periodică bazate pe activitatea Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret – CCPT și punerea în aplicare a procedurii prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională.

3.5 Strategia națională de creștere a participării tinerilor

1. Existența unei strategii naționale de creștere a participării tinerilor la viața politică și a societății civile

2. Domeniul de aplicare și conținutul

3. Autoritatea responsabilă pentru implementarea strategiei

4. Actualizări

Existența unei strategii naționale de creștere a participării tinerilor la viața politică și a societății civile
Nu există o strategie separată pentru a crește participarea tinerilor la viața socială și politică în România. Cu toate acestea, o secțiune specială a Strategiei pentru tineret pentru perioada 2015-2020, adoptată în 2015 prin Decizia Guvernului nr. 24/2015 se referă la participarea tinerilor.

Scop și conținut

Strategia urmărește să abordeze participarea la nivel național și local, participarea publică, civică și politică.

Obiective specifice

  1. Creşterea gradului de participare a tinerilor la viaţa comunităţii, sub toate aspectele ei, sociale, educaţionale, culturale, economice, de sănătate.

Direcţii de acţiune:

  1. Crearea de oportunităţi de participare a tinerilor la viaţa comunităţii;
  2. Susţinerea de seminarii, conferinţe şi evenimente similare pentru promovarea participării în rândul tinerilor;
  3. Promovarea de modele de succes ale participării cu scopul încurajării tinerilor să se implice în viaţa comunităţii;
  4. Competiţii de proiecte pentru a premia cele mai bune iniţiative de participare şi decizii care implică tinerii la nivel local;
  5. Crearea de grupuri de cercetare şi de consultare formate din tineri la nivelul comunităţii locale;
  6. Creşterea gradului de motivare a tinerilor pentru a participa la viaţa comunităţii prin implicarea în proiecte;
  7. Crearea de posibilităţi de finanţare pentru a stabili sau a îmbunătăţi facilități durabile locale de tineret;
  8. Introducerea cu caracter de continuitate a educaţiei civice în sistemul formal de educaţie
  1. Creşterea gradului de participare a tinerilor la viaţa politică.

Direcţii de acţiune:

  1. Introducerea educaţiei politice în sistemul formal de educaţie;
  2. Implicarea activă a organizaţiilor non-guvernamentale de şi pentru tineret în procesul de introducere în curricula formală a educaţiei civice şi politice;
  3. Promovarea participării la vot a tinerilor, prin mass-media şi prin puncte de informare;
  4. Simplificarea procedurilor de înregistrare la vot, posibilitatea de a vot la distanţă sau de a vot online;
  5. Amplasarea de secţii de votare unde se regăsesc tinerii;
  6. Crearea şi dezvoltarea unei baze de date user-friendly care să conţină cercetări şi dovezi bazate pe informaţii cu privire la reducerea vârstei de vot la 16 pentru a stimula dezbaterile naționale pe această temă;
  7. Înființarea unei comisii pentru vârstă de vot, cu scopul de a stimula o dezbatere cu privire la reducerea vârstei de vot la 16 ani și cu privire la participarea activă a tinerilor la viaţa politică;
  1. Creşterea gradului de participare a organizaţiilor non-guvernamentale de şi pentru tineret la Dialogul structurat.

Direcţii de acţiune:

  1. Luarea de decizii transparente în domeniile în care tinerii sunt vizaţi în mod direct;
  2. Promovarea co-managementului cu organizaţiile de tineret în implementarea programelor şi activităţilor pentru tineret;
  3. Iniţierea şi instituirea unei practici a dialogului cu tinerii, în care toți actorii pot contribui cu idei la inițierea, decizia, implementarea şi monitorizarea politicilor și programelor de și pentru tineret la toate niveluri;
  4. Promovarea dialogului structurat  între decidenţii la nivel politic şi societatea civilă, în vederea asigurării efective a participării tinerilor la luarea deciziilor care îi afectează;

Grupurile țintă ale liniilor de acțiune din cadrul domeniului cheie de intervenție privind participarea și voluntariatul sunt:

• tinerii implicați în sectorul ONG

• voluntarii și tinerii care au dezvoltat competențe în afara formelor recunoscute de educație și au nevoie de recunoașterea competențelor lor

• tineri cu nivel scăzut de participare la viața asociativă, socială și politică

Nu se prevede nicio altă măsură la nivelul Strategiei.

Autoritatea responsabilă pentru implementarea strategiei

Autoritatea responsabilă pentru implementarea strategiei Ministerul Tineretului și Sportului este principala autoritate guvernamentală responsabilă pentru implementarea, coordonarea și monitorizarea Strategiei naționale pentru tineret. Acesta este responsabil pentru: • redactarea planului de acțiune al strategiei • elaborarea și implementarea unui plan de monitorizare și evaluare a strategiei • conceperea și implementarea acțiunilor din domeniul principal de intervenție privind participarea și altele. Cu toate acestea, până în octombrie 2017, nu a fost adoptat un plan de acțiune care să permită implementarea sistematică a strategiei, monitorizarea și evaluarea strategiei.

Actualizări
Nu s-au făcut actualizări la prezenta Strategie privind capitolul privind participarea tinerilor (sau alte capitole).

3.6 Sprijinirea organizațiilor de tineret

  1. Cadrul legal / politic pentru funcționarea și dezvoltarea organizațiilor de tineret
  2. Sprijin financiar public
  3. Inițiative destinate creșterii participării tinerilor

 

Cadrul legal / politic pentru funcționarea și dezvoltarea organizațiilor de tineret

Legea tineretului recunoaște două tipuri de organizații de tineret:1. organizații ale tinerilor, care au majoritatea membrilor lor între 14 și 35 de ani2. organizații pentru tineret, având misiunea și majoritatea obiectivelor lor, conform documentelor statutare, dedicate tinerilor și muncii pentru tineret.Conform Legii, organizațiile de tineret sunt cei mai importanți reprezentanți ai tinerilor în procesele de consultare.Pentru a deveni o organizație de tineret trebuie să se înființeze un ONG în conformitate cu reglementările specifice ONG-urilor: Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.

 

Sprijin financiar public

Organizațiile de tineret sunt eligibile pentru finanțare publică pentru proiecte de tineret, în cazul în care autoritatea publică care furnizează fondurile a alocat un buget pentru proiectele de tineret. Nu există nicio obligație pentru autoritățile publice de la nivel central sau local de a oferi finanțare organizațiilor de tineret.

Ministerul Tineretului și birourile sale județene acordă granturi pentru proiecte de tineret implementate de organizații de tineret și organizații studenți. Alocarea a variat de-a lungul anilor. Suma alocată pentru anul 2016 a fost de aproximativ 150 000 de euro, conform bugetului publicat de Minister. Sursa acestor finanțări sunt două programe bugetare, având ca sursă unică bugetul de stat și dedicate proiectelor de tineret și respectiv studenților. O gamă largă de activități sunt susținute de aceste granturi, în funcție de proiectarea fiecărui proiect al ONG-urilor de tineret, inclusiv seminarii, ateliere, traininguri, consultări, campanii de informare, centre de resurse etc.

Alte fonduri publice pot fi acordate organizațiilor de tineret în competiție cu alte ONG-uri pentru proiecte culturale finanțate de Ministerul Culturii și Identității Naționale, instituțiile sale subordonate sau autoritățile locale. Autoritățile locale au obligația de a crea un fond de tineret în bugetele locale, dar nu există prevederi privind valoarea fondului și nici o obligație de a acorda sprijin financiar organizațiilor de tineret care utilizează aceste fonduri.

Inițiative destinate creșterii participării tinerilor

Nu există informații cu privire la inițiativele naționale sau la scară largă care vizează creșterea diversității tinerilor care participă la organizațiile de tineret. Inițiativele notabile sunt cele ale Agenției Naționale, inițiative aliniate la priorităților Săptămânii Europene a Tineretului.

3.7 “Învățarea de a participa” prin învățarea formală, non-formală și informală

1. Cadrul politic

2. Învățarea formală

3. Învățarea non-formală și informală

4. Orientări privind asigurarea calității / calitate pentru învățarea non-formală

5. Sprijin pentru educatori

Cadrul politic

Nu există o strategie sau o reglementare națională specifică privind dezvoltarea competențelor sociale și civice în România. Educația civică sau cetățenia este menționată printre alte elemente din Strategia pentru tineret. Educația civică este un subiect obligatoriu pentru învățământul primar și secundar inferior (până în clasa a 8-a, când elevii au vârsta de 14-15 ani). Educația cetățenilor este un subiect opțional pentru învățământul secundar superior.

Învățarea formală

Sunt disponibile opțiuni independente privind educația socială și civică pentru învățământul secundar superior. Școlile pot alege să integreze acest subiect în programa lor, de obicei predate de profesori de istorie sau de științe sociale. Sociologia, economia și filosofia sunt discipline obligatorii în învățământul secundar superior. Pentru toate disciplinele opționale și obligatorii, Ministerul Educației Naționale dezvoltă și aprobă curriculumul și îl publică pe site-ul său.

Învățarea non-formală și informală

Structuri participative în cadrul educației formaleConform Legii învățământului nr. 1/2011, elevii își deleagă reprezentanții la consiliile școlare, iar studenții votează reprezentanții lor la consiliile facultăților și la senatul universitar al facultății respective și al universității.Principalul mecanism care asigură învățarea non-formală și informală, prin practică, prin participare directă, la nivelul instituțiilor de învățământ, este Consiliu Școlar  Elevilor. Nu sunt disponibile informații cu privire la programele finanțate din fonduri publice la nivel înalt sau la scară largă, care vizează formarea personalului școlar și a elevilor pentru a-și îmbunătăți abilitățile de a participa la structurile de luare a deciziilor.

Măsuri de încurajare a participării elevilor în comunitatea locală și în societate

Ministerul Tineretului și Sportului organizează anual Școli de Vară și Universități de Vară, având o componentă importantă a educației civice non-formale. În România, nu există dispoziții care să facă parte din programele naționale sau regulamentele educaționale / îndrumări care încurajează elevii din învățământul secundar superior să participe la activități care servesc comunității (locale) în afara școlii. În plus, nu există informații privind politica de nivel înalt privind parteneriatele între furnizorii de educație formală, organizațiile de tineret și furnizorii de servicii pentru tineret.

Sprijinirea inițiativelor de învățare non-formală axate pe competențele sociale și civice

Printre proiectele finanțate de Ministerul Tineretului și Sportului prin schema de granturi descrise în capitolul “3.6 Sprijinirea organizațiilor de tineret” sunt finanțate proiecte care promovează și contribuie la dezvoltarea competențelor civice și sociale. Cu toate acestea, nu există o monitorizare sistematică, iar datele privind numărul acestor proiecte, rezultatele și rezultatele acestora nu sunt publicate. 

Ghidul de asigurare a calității / calitate pentru învățarea non-formală

Nu există un mecanism dedicat pentru asigurarea calității oricărei inițiative educaționale civice, sociale sau cetățenești.

Sprijin pentru educatori

Un laborator de educație non-formală este organizat anual de Agenția Națională sau de Ministerul Tineretului și Sportului (variază în diferiți ani). Evenimentul este o oportunitate de învățare pentru formatori și educatori și acoperă un număr mare de metode, inclusiv metode foarte utile pentru educația civică. Nu există alte site-uri, ghiduri, manuale și alte materiale pedagogice și instrumente care să sprijine educatorii.

3.8 Creșterea conștientizării tinerilor privind participarea la viața politică

  1. Furnizori de informații / structuri de consiliere
  2. Campanii de informare orientate către tineri despre drepturile democratice și valorile democratice
  3. Promovarea dialogului intercultural
  4. Promovarea unei comunicări transparente și adaptate pentru tineri

Furnizori de informații / structuri de consiliere

Conform Strategiei pentru Tineret, Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Educației și Cercetării Științifice sunt responsabile de difuzarea informațiilor despre drepturile democratice și valorile democratice pentru tineri.Cu toate acestea, nu există un punct de contact oficial pentru tineri care să aibă acces la informații despre drepturile lor democratice. Informarea și consilierea tinerilor este reglementată de o lege specială: Legea nr. 333/2006. Această lege este dedicată organizării Centrelor de informare și consiliere pentru tineri, de către direcțiile județene ale Ministerului Tineretului și Sportului. În total, 33 de astfel de centre funcționează și în 2016 bugetul total al acestor centre a fost de aproximativ 900 000 lei (aproximativ 200 000 de euro).

Campanii de informare orientate către tineri despre drepturile democratice și valorile democratice

Campaniile de informare orientate către tineri despre drepturile democratice și valorile democratice susținute de instituțiile publice vizează doar creșterea participării tinerilor la alegeri. Campania “Prima Oară” a fost implementată în 2016 de Ministerul Tineretului și Sportului, utilizând instrumente de comunicare on-line, implementate între martie 2016 și decembrie 2016, pentru a stimula participarea tinerilor la alegerile locale și parlamentare. Nu a fost efectuată nicio monitorizare și evaluare a principalelor rezultate și rezultate ale campaniei.În plus, Autoritatea Electorală Națională implementează în fiecare an electoral Campania Primul Vot, dedicată informării tinerilor alegători despre drepturile lor și procesul de votare.

 Promovarea dialogului intercultural

Educația interculturală este un subiect opțional în învățământul secundar. O curriculă este aprobată de Ministerul Educației Naționale, iar școlile pot decide dacă introduc subiectul în programul lor. Subiectul este, în general, predat de către profesori de istorie sau de științe sociale.Campania “No Hate” reprezintă punerea în aplicare în România a campaniei Consiliului Europei, Campanie care are ca scop combaterea discursului instigator la ură în rândul tinerilor. Campania este coordonată de un Comitet național și aprobată de Ministerul Tineretului și Sportului. Campania a început în iunie 2016 și continuă, folosindu-se, în principal, mass-media sociale și evenimente organizate de ONG-urile membre ale grupului național de acțiune. Nu s-au efectuat monitorizări și evaluări privind principalele rezultate și rezultate ale campaniei în România.

 Promovarea unei comunicări transparente și adaptate pentru tineri

România nu are politici speciale în ceea ce privește comunicarea programelor sau inițiativelor naționale privind furnizarea de formare pentru factorii de decizie de la diferite niveluri.

3.9 E-participarea

Nu există informații privind cadrul juridic existent și programele-cheie, proiectele sau inițiativele politice care să permită sau să încurajeze tinerii să participe la procesele politice pe cale electronică. În timp ce implementează legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, toate instituțiile publice acceptă sugestii și comentarii la proiectul legislativ publicat prin e-mail. În 2016, Ministerul Tineretului și Sportului a folosit Google Forms  pentru a colecta astfel de sugestii și comentarii cu privire la proiectele de amendament la Legea tineretului. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste inițiative nu reprezintă o politică sau un program de încurajare a participării electronice la scară mai largă.

3.10 Dezbateri și reforme

După dezbaterile din 2016 privind mai multe amendamente la Legea tineretului, Ministerul Tineretului și Sportului a elaborat și propus spre consultare în mai 2017 o nouă lege a Tineretului. Printre amendamente este inclusă înființarea consiliilor consultative de tineret la nivelul municipalităților, consiliile județene și al ministerului a Tineretului și Sportului, în scopul implementării eficiente a politicii de tineret. Legea a fost prezentată guvernului în septembrie 2017 și trebuie adoptată de guvern și trimisă spre vot în Parlament, după octombrie 2017.

Sectiuni