6. Sănătate și sport pentru tineri

Inițiativele care vizează sănătatea și bunăstarea tinerilor sunt coordonate la nivel național de către Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației Naționale. Deși acest lucru asigură existența unui număr mare de documente strategice și de politici, coordonarea în domeniul sănătății și bunăstării tinerilor nu este coordonată și se face încă pe domenii de politică specializate, deoarece este în conformitate cu Strategia Națională pentru Sănătatea Mintală a Copilului și Adolescentului (2016-2020) Sportul și activitățile fizice în rândul tinerilor sunt promovate de Programul Sport pentru toți al Ministerului Tineretului și Sportului. Programul este administrat de Federația Română Sportul pentru Toți și a fost lansat în 1998. În anul 2016, Ministerul Sănătății și Administrația Prezidențială au elaborat un Plan Multianual Integrat de Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate. Planul multianual include ca prima activitate dezvoltarea cadrului legal pentru planificarea și gestionarea inițiativelor naționale în domeniul promovării sănătății și educației pentru sănătate, acest domeniu fiind descentralizat în prezent în România. Conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, articolul 46, educația pentru viață, inclusiv educația sexuală, se acordă în școli. Cu toate acestea, educația pentru sănătate este un subiect opțional care poate fi ales de către școli ca un subiect separat, de obicei predat de profesori de biologie sau alte discipline obligatorii aferente.

6.1 Context general

Principalele tendințe privind starea de sănătate a tinerilor
Concepte

Principalele tendințe privind starea de sănătate a tinerilor

Potrivit Barometrului Tinerilor al Ministerului Tineretului și Sportului din 2016 și prin compararea rezultatelor cu Barometrul Tinerilor din 2014 și 2012, un stil de viață sănătos este important și foarte important pentru peste 90% dintre tinerii din România. 83% dintre tineri erau mulțumiți și foarte mulțumiți de sănătatea lor în 2016, comparativ cu 76% în 2014. Cu aproape unul din zece copii născuți în 2010 cu o mamă adolescentă în vârstă de 15-19 ani, România înregistrează cea mai mare rată a natalității în această categorie de vârstă în UE-28, alături de Bulgaria, iar situația nu s-a schimbat în 2015, 1 000 de fete / femei în vârstă de 10-19 ani, potrivit Eurobarometrului. Ca urmare a educației insuficiente în domeniul planificării familiei și al sănătății reproductive, avorturile adolescenților cu vârste cuprinse între 15-19 ani au reprezentat, în medie, aproximativ 10% din toate avorturile înregistrate anual între 2010 și 2015 conform aceluiași document.

În 2011, 1 din 10 tinere femei rome aveau primul copil la vârsta de 12-15 ani și aproape jumătate dintre ele la 16-18 ani, conform Acordul de parteneriat al României cu UE. Persoanele care trăiesc cu HIV / SIDA sunt în primul rând tineri cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani, în conformitate cu Acordul de parteneriat al României cu UE. Incidența sinuciderilor în rândul adolescenților în vârstă de 15-19 ani a fost de 6,3 decese la 100 000 de locuitori în 2010, cu aproximativ 50% mai mare decât media europeană. România raportează o creștere de 7,2% față de 2005, în timp ce rata UE a înregistrat o ușoară scădere, conform datelor Eurostat, citate de Strategia națională pentru sănătate 2014-2020. Mai mult de jumătate dintre tinerii intervievați în 2016 pentru Barometrul Tinerilor au declarat că sunt activi (inclusiv practicând sporturi sau mersul pe jos) cel puțin 30 de minute pe zi și evită alcoolul și tutunul să aibă un stil de viață sănătos.

Conform datelor din Anuarul sportiv din 2017, există diferențe majore între județe în ceea ce privește disponibilitatea facilităților sportive și a organizațiilor sportive, de la 98 de cluburi care participă la evenimente sportive în județul Giurgiu, până la 418 în județul Timiș și 419 în județul Cluj și 1158 în Bucureşti. Un total de 9 581 de structuri / organizații sportive activează în competiții sportive, iar 84 252 de tineri participă la activități sportive. Dintre acestea, 623 de structuri / organizații sportive participă la evenimente organizate de Federația Națională Sport pentru Toți. Nu sunt disponibile date referitoare la numărul tinerilor participanți la toate evenimentele sportive. Toate aceste date arată o ușoară ușoară creștere a participării la activitățile sportive în România în general și în special în rândul tinerilor, o creștere de aproximativ 10% în 2016 comparativ cu datele din anul 2012 Anuarul sportiv.

Consumul zilnic de fructe și legume este un obicei pentru 43% dintre tineri, în conformitate cu reluarea lor la Barometrul pentru Tineret 2016. Rata a scăzut de la 56% din tinerii care consumă zilnic fructe și legume în 2014, conform declarației lor. În plus, consumul zilnic de alimente fast-food în rândul tinerilor a crescut de la 5% în 2014 la 10% în 2016, iar consumul constant (de 2-3 ori pe săptămână) a crescut de la 18% la 31% dintre tineri.

Conform Barometrului Tinerilor, fumatul în rândul tinerilor este constant la 34% în 2016 și 35% în 2014, iar intensitatea consumului de țigări este, de asemenea, constantă, 53% dintre tinerii fumători fumând mai mult de 10 țigări pe zi în 2016 și 54% în 2014.

2% dintre tineri au declarat în 2016 că beau alcool zilnic, comparativ cu 3% în 2014. Consumul de alcool în scopuri recreaționale este constant, 24-25% tineri consumând de câteva ori pe lună și 20-26% de câteva ori pe an. Cu toate acestea, consumul constant de alcool, de 2-3 ori pe săptămână, a crescut de la 9% în 2014 la 11% în 2016, conform Barometrului pentru Tineret.Utilizarea zilnică a medicamentelor ușoare este raportată de 2% dintre tineri, în timp ce alți 2% declară că folosesc medicamente ușoare de câteva ori pe săptămână, iar alte 1% utilizează medicamente ușoare de câteva ori pe lună și de 2% de câteva ori pe an. În 2016, același indicator al Barometrului pentru tineret a semănat doar 1% dintre tineri consumau droguri zilnic, 1% de câteva ori pe săptămână, 1% de câteva ori pe lună și 3% de câteva ori pe an. Numărul total al consumatorilor de droguri nu sa schimbat, însă tendința arată frecvența consumului de droguri a crescut în rândul tinerilor în conformitate cu Barometrul Tinerilor.Conform unui studiu realizat de UNICEF, 90% din adolescenți petrec peste opt ore pe zi, implicați în următoarele activități: vizionarea programelor TV, navigarea pe Internet și jocurile video. Jumătate dintre adolescenți se angajează în toate cele trei tipuri de activități în fiecare zi pentru mai mult de 8 ore.Dinamica mortalității în rândul copiilor și tinerilor în conformitate cu Evaluarea dezvoltării fizice și starea de sănătate a copiilor și tinerilor, pe baza examenelor medicale în școlile urbane și rurale – anul școlar 2014/2015 este staționar, variind între 26% în 2002 și 25 de ani, 31% în 2015Între 2002 și 2015, se poate observa o creștere a mortabilității cu vârsta pentru toate categoriile. Adulții tineri examinați în clasa a XII-a (18-19 ani) înregistrează o mortalitate de aproximativ 30%. Cele mai frecvente afecțiuni, prezente la aproximativ 20% dintre tineri, sunt afecțiuni refractive, în special miopie. Pe de altă parte, frecvența obezității este constantă în rândul tinerilor de-a lungul anilor, la aproximativ 10%, conform acelorași statistici.Potrivit raportului raportului Centrului Național pentru Sănătatea Mintală și Combaterea Drogurilor în 2014, peste 6 433 de tineri între 15 și 19 ani sufereau de o tulburare de sănătate mintală, incluzând anxietate, depresie, autism, tulburări comportamentale sau tulburări nutriționale.

Concepte

Asistența medicală în România este furnizată de sistemul public care este finanțat în principal prin contribuții obligatorii la asigurările sociale de sănătate. Angajații contribuie cu 5,5% din salariul lunar, iar angajatorii adaugă un extra 5,2% pentru fiecare angajat (conform Codului Fiscal). Copiii sub 18 ani, studenții, șomerii și persoanele cu venituri mici sunt scutite de contribuția de asigurări de sănătate. Adulții sunt considerați neasigurați dacă nu contribuie la fondul de sănătate, ceea ce înseamnă că aceștia pot beneficia gratuit de un pachet de sănătate de bază care acoperă asistența medicală de urgență, îngrijirea sarcinii, diagnosticul bolii transmisibile, prevenirea și tratamentul. Casa Națională de Asigurări de Sănătate administrează fonduri de sănătate (în conformitate cu Legea nr.95 / 2006 privind reforma sistemului de sănătate). Practicienii generaliști din România sunt medicii de familie și au rolul de a facilita accesul la sistemul public, dar nu și la cel sistemul privat. Aceasta înseamnă că cei care beneficiază de servicii gratuite nu pot accesa niciun alt serviciu decât după ce sunt consultați întâi de medicul lor de familie. Majoritatea pacienților din România sunt înregistrați la un medic de familie la alegerea lor, fără a se limita la zona în care trăiesc. Pacienții pot schimba medicul de familie după o perioadă minimă de 6 luni. În România există aproximativ 11 400 de medici de familie, dintre care mai puțin de 10% nu au urmat o pregătire specializată în medicina de familie. Dimensiunea medie a listei pacienților este de 1 600, iar limita minimă acceptată pentru un contract cu Casa de Asigurări de Sănătate fiind 800 în zonele urbane fără limită pentru practicile din mediul rural.

6.2 Organizare și guvernanță

Guvernanță
Cooperare trans-sectorială

Guvernanță

Actorii principali

În domeniul sănătății și bunăstării tineretului responsabilitățile sunt împărțite între mai multe instituții:

Ministerul Sănătății este principala autoritate centrală responsabilă de elaborarea politicilor naționale în domeniul sănătății, inclusiv toate politicile și programele care vizează tinerii și / sau în beneficiul tinerilor. De asemenea, are un rol de coordonare asupra birourilor județene care implementează politici de sănătate la nivel local și rol de monitorizare a implementării politicilor la nivel național, județean și local;
Direcțiile Județene de Sănătate Publică implementează politicile Ministerului Sănătății la nivel județean;
Comitetele de specialitate pentru sănătate organizate de Ministerul Sănătății, responsabile de fundamentarea deciziilor ministrului sănătății cu privire la politici, strategii și programe de acțiune în domeniul sănătății publice, identificarea și propunerea priorităților naționale, elaborarea de propuneri pentru servicii de sănătate în cadrul sistemul de sănătate publică;
Ministerul Educației Naționale este responsabil de organizarea învățării formale și educației privind sănătatea și clasele de sport și educația fizică în școli;
Ministerul Tineretului și Sportului este principala autoritate centrală responsabilă de elaborarea politicilor naționale în domeniul tineretului și sportului, cu un departament specializat pentru sport pentru toți. De asemenea, are un rol de a direcțiilor județene care implementează atât politicile privind tineretul și sportul la nivel local, cât și rolul de monitorizare a implementării politicilor la nivel național, județean și local;
Complexuri Sportive Naționale și Cluburile Sportive , subordonate Ministerului Tineretului și Sportului, sunt administratorii infrastructurii sportive publice.
Direcțiile județene pentru tineret și sport implementează politicile Ministerului Tineretului și Sportului la nivel județean;
Federația Română Sportul pentru Toți, federația sportivă responsabilă cu organizarea activităților sportive pentru amatori
Federația Sportului Școlar și Universitar, federația sportivă responsabilă cu organizarea activităților sportive pentru atleții profesioniști și amatori înscriși în instituțiile de învățământ formal: școli și universități.

Federațiile sunt entități private care beneficiază de finanțare publică și și sunt subordonate Ministerul Tineretului și Sportului.

În ceea ce privește organizațiile private sportive, orice structură sportivă privată trebuie înregistrată într-un registru public administrat de Ministerul Tineretului și Sportului: Registrul Sportiv. Doar organizațiile recunoscute de Registrul Sportiv pot aplica pentru finanțare publică și sunt, de asemenea, posibili parteneri de dialog pentru factorii de decizie politică.

Legea 52/2003 reglementează transparența decizională și participarea la elaborarea politicilor tuturor organizațiilor. Cu toate acestea, participarea la luarea deciziilor privind politicile sportive este, în general, intermediată de către federațiile sportive, inclusiv Federația Română Sportul pentru Toți și Federația Sportului Școlar și Universitar.

Sindicatele, patronatele și ONG-urile cu activități relevante pentru sănătatea tinerilor participă la elaborarea politicilor folosind două metode principale:

mecanismul de participare prevăzut de legea nr. 52/2003 privind transparența decizională (obligația oricărei autorități de reglementare de a publica proiecte de legi, de a primi și analiza comentarii și amendamente din partea cetățenilor și de a organiza o dezbatere publică la cererea unui ONG sau a altor organizații constituite legal). Deși legea prevede acest mecanism, dezbaterile sunt rar solicitate și organizate (de exemplu, în total, Ministerul Sănătății a organizat 15 dezbateri în 2017 între 1 ianuarie și 30 septembrie)
Consiliul Economic și Social, organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, organizat ca instituție publică tripartită de interes național, având rolul de consiliu consultativ pentru toate proiectele din domeniul social sau economic.

Există trei tipuri de organizații care participă la Consiliul Economic și Social:

Sindicatele representative la nivel național, potrivit Legii nr. 62/2011 privind dialogul social;
asociații patronale reprezentative la nivel național, conform Legii nr. 62/2011 privind dialogul social;
ONG-uri numite de ministrul muncii, conform criteriilor de reprezentare. Cu toate acestea, criteriile nu sunt publice. O organizație de tineret umbrelă: Consiliul Tineretului din România este parte a Consiliului Economic și Social. Nici un ONG specializat în politica de sănătate nu este membru al Consiliului Economic și Social.

Biroul UNICEF din România este, de asemenea, activ, oferind informații, studii și asistență la nivelul planificării politicilor, precum și testarea și pilotarea modelelor de asistență socială la nivel local. Modelele lor vizează în primul rând copiii, dar tinerii între 14 și 18 ani sunt, de asemenea, un grup țintă important pentru biroul UNICEF din România

Probabil cel mai important ONG în domeniul sănătății care activează în domeniul politicilor de sănătate, inclusiv în politicile de sănătate cu tinerii beneficiari, este Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS). CPSS acționează ca ONG de advocacy fiind atât un partener de dialog, cât și un receptor al fondurilor pentru evaluările necesare pentru elaborarea politicilor de sănătate.

Printre activitățile CPSS se remarcă: “Dezvoltarea unui model de cost pentru serviciile primare de asistență medicală pentru mame și copii” (în parteneriat cu UNICEF), “Promovarea unui stil de viață sănătos în școli” – proiect care are ca rezultat un set de instrumente educaționale pentru copii și tineri persoane între 14 și 15 ani, părinți și profesori.

Abordarea guvernării privind sănătatea și bunăstarea tinerilor este de sus în jos pentru dezvoltarea politicilor și parțial de sus în jos în implementare. În afară de punerea în aplicare a programelor ministeriale de către birourile județene în structura lor, instituțiile de sănătate subordonate autorităților locale, medicilor de familie și ONG-urilor certificate autorizate oferă asistență medicală directă și consiliere tinerilor.

Cooperarea trans-sectorială

Există două mecanisme de cooperare transectorială între ministere, departamente și agenții implicate în definirea politicilor și măsurilor de nivel înalt privind sănătatea și bunăstarea tineretului:

1. Reuniuni ad-hoc

2. Comisiile inter-ministeriale ad-hoc organizate pe diferite subiecte în conformitate cu proiectul de lege în pregătire.

Acest mecanism de cooperare este specific pentru majoritatea politicilor din domeniul tineretului și este folosit de ambele ministere responsabile cu sănătatea și bunăstarea tinerilor, respectiv cu Ministerul Sănătății și cu Ministerul Tineretului și Sportului.Deoarece sunt utilizate atât mecanismele de informare publice ad-hoc despre rezultatele lor nu sunt întotdeauna lansate.

6.3 Sport și activitate fizică

1. Strategia (strategiile) națională

2. Promovarea și sprijinirea sportului și a activității fizice în rândul tinerilor

3. Educația fizică în școli

4. Colaborare și parteneriate

Strategia (Strategiile) naționale

Documentul oficial și calendarul

Strategia pentru tineret, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 24/2015 are un pilon dedicat sănătății și bunăstării tineretului, incluzând obiective specifice pentru promovarea sportului și a activității fizice în rândul tinerilor. O strategie separată privind sportul pentru tineri și promovarea activitatății fizică nu există în România.O strategie națională pentru promovarea sportului și activității sportive pentru perioada 2016-2032 a fost lansată în dezbatere publică în 2016, dar nu este adoptată ca un document oficial în 2017.Principalele elemente și obiective cheie.

Obiectivul specific al Strategiei pentru tineret în domeniul sportului și activității fizice în rândul tinerilor este acela de a furniza educație prin activități sportive și fizice în scopul promovării unui stil de viață sănătos și al dezvoltării ca cetățeni activi și responsabili și încurajarea tinerilor să se implice în activități sportive în timpul liber. Acțiunile planificate includ:

o Creșterea numărului de copii și tineri care participă la activități sportive, inclusiv prin dezvoltarea sistemului de competiții sportive. o Asigurarea accesului elevilor și copiilor la facilitățile sportive și oferirea posibilității tinerilor de a-și petrece timpul liber utilizând facilitățile sportive existente;

o Menținerea educației fizice ca obiect obligatoriu și încurajarea elevilor și studenților să practice un sport și să facă clasele de învățământ fizic mai atractive prin includerea activităților sportive favorizate de tineri – fitness, aerobic;

o Combaterea excesului de greutate și a obezității în rândul tinerilor prin programe de fitness speciale;

o Promovarea sportivilor profesioniști români ca modele pentru tineri;

o Diversificarea oportunităților în cadrul programelor europene de tineret pentru a încuraja practicarea sportului, schimburile de experiență și formarea în domeniul educației prin intermediul sportului;

o Utilizarea oportunităților create în cadrul programului “Europa pentru cetățeni” pentru a sprijini practicarea activităților sportive în rândul tinerilor;

o Practicarea unei activități fizice intense moderate timp de 30-60 de minute pe zi (inclusiv în activități sportive);

o Atragerea tinerilor cu dizabilități în practicarea sportului, oferindu-le acces adecvat, inclusiv în centrele de tineret și studenți bine echipate;o Crearea condițiilor pentru entitățile implicate în educația pentru tineret pentru a asigura practicarea sportului principal prin implicarea comunității în competițiile locale, regionale și naționale.

Strategia Națională de Sport pentru 2016-2032 include un obiectiv general pentru dezvoltarea sportului, care include următoarele obiective specifice:

A. Creșterea nivelului de informare și educare a cetățenilor cu privire la importanța și beneficiile practicării exercițiilor fizice.

B. Eliminarea obstacolelor din calea practicării sportului de masă, incluzând atât renovarea facilităților sportive pentru sporturile de masă, cât și pregătirea resurselor umane calificate pentru a sprijini atleții amatori.

C. Dezvoltarea programelor publice pentru sporturile de masă, inclusiv organizarea și finanțarea acestor programe.

D. Încurajarea practicării sportului pe grupe de vârstă, inclusiv în rândul tinerilor. Dar în proiectul de strategie nu este clar ce acțiuni sunt planificate în acest sens.

E. Reintegrarea socială prin sport a persoanelor cu nevoi speciale și a persoanelor defavorizate.

F. Promovarea voluntariatului prin participarea la activitățile sportive.

Grupuri țintă

În timp ce Strategia pentru Tineret are un grup țintă general în rândul tinerilor, așa cum este definit de Legea tineretului: 14-35 ani, Strategia națională pentru sport – 2016-2032 nu are un grup țintă specific în rândul tinerilor, însă majoritatea obiectivelor sale sunt benefice pentru dezvoltarea sportului în rândul tinerilor.

Autoritatea guvernamentală responsabilă de implementareMinisterul Tineretului și Sportului este principala autoritate guvernamentală responsabilă cu punerea în aplicare a strategiei pentru tineret, inclusiv obiectivul specific de dezvoltare a educației prin activități sportive și fizice. Același minister este autoritatea guvernamentală responsabilă cu adoptarea și implementarea proiectului Strategiei Naționale de Sport pentru perioada 2016-2032.Cu toate acestea, până în octombrie 2017 nu a fost adoptat un plan de acțiune care să permită implementarea sistematică a strategiei, monitorizarea și evaluarea strategiei. Pentru dezvoltarea și adoptarea planului de acțiune și pentru monitorizarea implementării Strategiei Tineretului, Ministerul Tineretului și Sportului are nevoie de cooperare și sprijin din partea altor ministere sectoriale (Educație, Muncii și Justiției Sociale, Sănătate, Economie etc.).

Monitorizarea / evaluarea / evaluarea implementării strategiei

Nu a fost realizată nicio monitorizare / evaluare / evaluare bazată pe dovezi a punerii în aplicare a strategiei naționale pentru tineret până în octombrie 2017.

Revizuiri/ actualizări

Nu s-au făcut actualizări ale prezentei Strategii pentru tineret. Așa cum sa menționat, Strategia națională pentru Sport – 2016-2032 se află în stadiul unui proiect al Ministerului Tineretului și Sportului și nu a fost adoptată încă.

Promovarea și sprijinirea activităților sportive și fizice în rândul tinerilor

Sportul și activitățile fizice în rândul tinerilor sunt promovate de Programul Sport pentru Toți al Ministerului Tineretului și Sportului. Programul este coordonat de Federației Române Sportul pentru Toți și a fost lansat în 1998. Obiectivele programului includ:o sporirea participării populației, din toate categoriile, la activitățile de exercitare liberă a exercițiilor fizice; o asigurarea condițiilor specifice pentru exercitarea sistematică a exercițiilor fizice de către persoanele cu nevoi speciale;o creșterea numărului de persoane cu nevoi speciale care practică în mod regulat sportul, adaptate nevoilor fiecărei categorii; o promovarea educației permanente în și prin sport.Federația gestionează un număr mic de facilități sportive deschise tuturor, inclusiv tinerilor, și organizează evenimente sportive pentru sportivi amatori. Cea mai importantă dintre aceste evenimente sportive fiind organizată în timpul BE ACTIVE – Săptămâna Europeană a Sportului, din septembrie, în fiecare an, începând cu 2015. Potrivit rapoartelor publicate on-line publicate de Federație, au fost organizate 300 de evenimente sportive în majoritatea județelor din România în 2017 în timpul săptămânii europene a sportului. În 2016 numărul evenimentelor a fost de peste 190, cu aproximativ 37 000 de sportivi amatory participanți și 1 750 de voluntari pentru organizarea evenimentelor. În 2015, în timpul Săptămânii Europene a Sportului, numărul evenimentelor a fost de peste 130, cu aproximativ 20 000 de sportivi amatori participanți și 1500 de voluntari pentru organizarea evenimentelor. Evenimentele din cadrul Federației au un dublu scop: încurajarea participării la evenimente sportive și promovarea unui stil de viață sănătos și activ. Aceste evenimente nu au grupuri țintă specifice adresate populației tinere, fiind, de fapt, deschise tinerilor și persoanelor în vârstă, deși majoritatea participanților sunt tineri, așa cum se observă în materialele multimedia publicate online de către Federație. Bugetul pentru programul “Sport pentru toți” a fost de 540 000 lei (aproximativ 120 000 de euro). Nu sunt oferite alte fonduri publice pentru activități de sport de masa sau activități de sport pentru tineri. Pe de altă parte, promovarea sportului în rândul tinerilor poate fi finanțată prin programele de tineret ale Ministerului Tineretului și Sportului, dacă astfel de proiecte sunt depuse de organizațiile de tineret iar cererile de finanțare îndeplinesc criteriile înscrise în metodologiile publicate de Minister. În conformitate cu metodologia de finanțare a programelor sportive ale Ministerului Tineretului și Sportului, toate Federațiile naționale trebuie să prezinte rapoarte către Ministerul Tineretului și Sportului privind activitățile și cheltuielile, asigurând monitorizarea implementării programului și activitati. Aceste rapoarte nu sunt însă făcute publice de Minister.

Educația fizică în școli

Educația fizică este o disciplină obligatorie în curriculum-ul din învățământul secundar, inclusiv în învățământul secundar superior la nivel național. Un total de 2 ore / săptămână este inclus în programa obligatorie. Liceele pot decide să adauge o oră / săptămână în curricula lor pentru cursurile de educație fizică. Sistemul de clasificare este același ca și în alte discipline obligatorii, pe baza unor modele progres pentru evaluarea la nivel național a rezultatelor obținute în educația fizică. Ministerul Educației, prin intermediul Institutului de Științe ale Educației, dezvoltă curriculumul obligatoriu, inclusiv competențele și abilitățile obligatorii activitățile care trebuie efectuate în cursul orelor de educație fizică.Educația fizică este un subiect opțional în curriculumul de învățământ terțiar, inclusiv curriculum-uri universitare pentru toate departamentele și facultățile, pentru o oră / săptămână, fiind astfel încurajată în rândul tinerilor, indiferent de specializarea majoră a acestora.În România nu au fost elaborate orientări, recomandări sau inițiative de amploare privind includerea activităților fizice în afara programului de învățământ, dar în cursul zilei școlare (de exemplu în pauzele de școală) sau în activități sportive extrașcolare în școli.

Colaborare și parteneriate

În România nu s-au dezvoltat inițiative politice specifice de sus în jos care vizează încurajarea formării parteneriatelor între furnizorii de educație formală, lucrătorii de tineret, profesioniștii din domeniul sănătății și organizațiile sportive, deși atât Strategia pentru tineret, cât și strategia pentru sport includ acest obiectiv. Aceste parteneriate pot fi dezvoltate ca proiecte specifice în cadrul programului Sport pentru toți sub coordonarea Federației Române Sportul pentru Toți. Asociațiile sportive pot fi finanțate în școli și universități, în conformitate cu Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, devenind un adevărat parteneriat pentru sport între profesioniștii din domeniul tineretului și școli. Cu toate acestea, nu există nicio politică care să încurajeze dezvoltarea unor astfel de asociații. Conform legii, nu au personalitate juridică, dar școlile pot fi finanțate de municipalități pentru activitățile asociațiilor lor sportive. Decizia privind finanțarea activităților sportive în școli aparține consiliilor locale sau județene și este total autonomă.

6.4 Stil de viață sănătos și alimentație sănătoasă

Strategia (strategiile) națională
Încurajarea unui stil de viață sănătos și a unei alimentații sănătoase pentru tineri
Educația în domeniul sănătății și educația pentru un stil de viață sănătos în școli
Abordări educaționale de tip peer-to-peer
Colaborare și parteneriate
Creșterea gradului de conștientizare privind stilul de viață sănătos și factorii care afectează sănătatea și bunăstarea tinerilor

Strategia națională

Document oficial și calendar

Strategia națională de sănătate 2014-2020 a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1028/2015. Strategia nu are obiective sau activități dedicate tinerilor și niciun obiectiv dedicat direct promovării unui stil de viață sănătos și unei alimentații sănătoase. Strategia include printre acțiunile sale standardizarea evaluării școlare a stării de sănătate a copiilor și adolescenților până la 19 ani.Strategia pentru tineret, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 24/2015 are un pilon dedicat sănătății și bunăstării tineretului, incluzând obiective specifice de promovare a vieții sănătoase și a alimentației sănătoase în rândul tinerilor. O strategie separată privind viața sănătoasă și o alimentație sănătoasă ca atare nu există în România.

Principalele elemente și obiective cheie

Obiectivul specific al Strategiei pentru tineret în domeniul sănătății și alimentației sănătoase în rândul tinerilor este de a sprijini sănătatea tinerilor și calitatea vieții și de a preveni rănile, tulburările de alimentație, consumul de substanțe și dependența. Acțiunile planificate includ:o Desfășurarea unei campanii școlare pe teme precum educația pentru sănătate, inclusiv alimentația sănătoasă și sănătatea reproducerii;o Promovarea educației în domeniul siguranței rutiere și a conducerii defensive în rândul tinerilor;

o Să faciliteze accesul tinerilor la serviciile medicale prietenoase tinerilor și să sprijine accesul sporit, eficiența și calitatea serviciilor de educație pentru sănătate publică, inclusiv furnizarea lor de către sectorul privat sau întreprinderile sociale;

o Să încurajeze educația pentru sănătatea de la egal la egal prin sprijinirea proiectelor care vizează prevenirea STD și reducerea nocivității HIV;

o Realizarea de acțiuni în conformitate cu Strategia națională antidrog 2013-2020 pentru prevenirea consumului de droguri, alcool și tutun în rândul adolescenților și tinerilor.

Un alt obiectiv relevant al Strategiei pentru Tineret este acela care vizează îmbunătățirea oportunităților de petrecere a timpului liber pentru tineri, atât prin mijloace organizate, cât și prin mijloace informale. Acțiunile planificate pentru atingerea rezultatului determinat de acest obiectiv includ:

o Extinderea rețelei de centre, cluburi, facilități de petrecere a timpului liber gestionate de entități publice și private sau în parteneriate public-privat, cu costuri reduse și eficiență maximă în atragerea tinerilor în diferite activități de agrement;

o Dezvoltarea infrastructurii sistemului de învățământ – infrastructură sportivă;

o Implicarea ONG-urilor pentru tineri și a tinerilor în dezvoltarea și gestionarea facilităților de agrement, inclusiv pe bază de voluntariat;

o Dezvoltarea și îmbunătățirea calității taberelor de vacanță, a centrelor culturale studențești, a facilităților sportive pentru tineret, a cluburilor și centrelor pentru copii, a cluburilor sportive școlare și asigurarea unei utilizări îmbunătățite a celor deja existente prin managementul comun al ONG-urilor de tineret – parteneriate private;

o Furnizarea de facilitatori și de lucrători pentru tineret cu pregătire profesională, dezvoltare și abilități pentru atragerea tinerilor la activități de agrement care au un impact pozitiv asupra dezvoltării lor personale;

o Furnizarea de îndrumare și sprijin autorităților guvernamentale publice locale pentru dezvoltarea infrastructurii necesare practicării sporturilor de proximitate: terenuri de joacă, piscine, parcuri de skate, piste pentru biciclete etc.

o Organizarea întâlnirilor cu alumni ai programelor sportive.

Grupuri țintă

În conformitate cu Strategia pentru tineret, tinerii care reprezintă principalul grup țintă al acțiunilor în cadrul obiectivului specific privind sănătatea tinerilor din cadrul Strategiei pentru tineret sunt:

tinerii consumatori de droguri și / sau alcool
tinerii cu obiceiuri alimentare nesănătoase
tinerii cu dizabilități
mame tinere în vârstă de 15-19 ani
tinerii infectați cu HIV / SIDA
tinerii afectați de diferite boli mintale
tineri a căror stil de viață nu include activități sportive sau culturale

Autoritatea guvernamentală responsabilă pentru implementare este Ministerul Sănătății. Direcțiile județene ale Ministerului Sănătății – Direcțiile de Sănătate Publică sunt responsabile pentru desfășurarea majorității activităților planificate. Ministerul Tineretului și Sportului este principala autoritate guvernamentală responsabilă de implementarea Strategiei pentru tineret, inclusiv obiectivele specifice privind sănătatea și calitatea vieții și despre timpul liber al tinerilor. Un plan de acțiune care permite implementarea sistematică a strategiei, monitorizarea și evaluarea strategiei nu a fost adoptat decât în octombrie 2017. Pentru elaborarea și adoptarea planului de acțiune și pentru monitorizarea implementării Strategiei Tineretului, Ministerul Tineretului și Sportului are nevoie de cooperare și sprijin din partea alte ministere sectoriale (educație, ocuparea forței de muncă, sănătate, economie etc.).

Monitorizarea / evaluarea / evaluarea implementării strategiei

Nu a fost realizată nicio monitorizare / evaluare / evaluare bazată pe dovezi a punerii în aplicare a Strategiei Naționale pentru tineret până în octombrie 2017.În ceea ce privește Strategia în materie de sănătate pentru perioada 2014-2020, în septembrie 2016, Ministerul Sănătății a publicat un raport privind punerea în aplicare a strategiei în 2015.

Actualizări

Nu s-au făcut actualizări la actuala Strategie în domeniul sănătății 2014-2020.Nu s-au făcut actualizări ale prezentei Strategii pentru tineret.

Încurajarea unui stil de viață sănătos și o alimentație sănătoasă pentru tineri

Un plan multianual pentru sănătate și educație pentru sănătate a fost elaborat în 2016 de către Ministerul Sănătății și Administrația Prezidențială. Planul multianual include ca prima activitate dezvoltarea cadrului legal pentru planificarea și gestionarea inițiativelor naționale în domeniul promovării sănătății și educației pentru sănătate, acest domeniu fiind descentralizat în prezent în România.Ministerul Tineretului și Sportului a finanțat proiecte implementate de organizații de tineret și dedicate tinerilor în domeniul sănătății, sportului și timpului liber, sprijinind astfel 163 proiecte mici (până la 5.000 euro / proiect) pentru un stil de viață sănătos și educație pentru sănătate. Implementarea proiectului este monitorizată de autoritatea de finanțare: Ministerul Tineretului și Sportului. Impactul lor nu a fost evaluat separat, însă o evaluare generală a programelor Ministerului Tineretului și Sportului pentru tineri a fost realizată și publicată în 2016. În plus, impactul acestor proiecte poate fi observat în rezultatele Barometrului pentru Tineret.

Educația în domeniul sănătății și educația în domeniul sănătății în școli Educație sanitară

Conform Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, articolul 46, învățământul de viață, inclusiv educația sexuală, se acordă în școli. Cu toate acestea, educația pentru sănătate este un subiect opțional care poate fi ales de către școli ca un subiect separat, de obicei predat de profesori de biologie sau alte discipline obligatorii aferente. O curriculă națională aprobată de Ministerul Educației este disponibilă pentru disciplinele opționale, acoperind aspecte precum:

o Igiena

o Echilibrul de odihnă la locul de muncă

o Sănătatea mediului

o Sănătate mentală

o Sănătatea nutriției

o Sănătatea sexuală și viața de familie

o Utilizarea substanțelor (inclusiv tutun, alcool, medicamente)

o Accidente

o Violența și abuzurile

Conform curriculei, la sfârșitul programului de educație pentru sănătate, tinerii din 19 ar trebui să poată:

o Identificarea factorilor care influențează dezvoltarea fizică și mentală a individului;

o Utilizarea noțiunilor de anatomie, genetică, legislație pentru a explica unele aspecte ale bioeticii;

o Analiza consecințelor deciziilor privind viața sexuală la nivel individual, familial;

o Investigarea influenței factorilor de mediu asupra sănătății individuale și colective;

o Explorarea impactului situațiilor de risc asupra individului și asupra comunității;o Evaluarea informațiilor și serviciilor de sănătate a reproducerii;

o Construirea de strategii personale pentru a sprijini un stil de viață sănătos;

o Evaluarea unor concepte, teorii și opinii personale privind problemele de sănătate;

o Analiza relațiilor dintre sănătatea fizică, mentală, mentală și personală;

o Evaluarea condițiilor pentru menținerea unei relații sănătoase între parteneri;o Aplicarea de strategii pentru minimalizarea efectelor unor situații potențial periculoase;

o Evaluarea influențelor socio-culturale asupra exprimării sexualității;

o Analiza incidenței abuzului și violenței asupra dezvoltării personalității în adolescență.

Nu s-au dezvoltat alte instrumente pedagogice și sprijin acordate cadrelor didactice responsabile pentru educația pentru sănătate, inclusiv programe de instruire specifice, instrumente web, ca inițiative de sus în jos și în general utilizate.

Educația sexuală și educația relațiilor personale

Educația sexuală nu este furnizată separat de educația pentru sănătate.

Abordări educaționale de tip peer-to-peer

Nu au fost elaborate și implementate în România orientări, programe, proiecte sau inițiative de nivel înalt care să faciliteze sau să se bazeze pe educația peer-to-peer ca formă de învățare non-formală sau informală.

Colaborare și parteneriate

În România nu este elaborat și implementat niciun sprijin la nivel înalt pentru colaborare și formarea de parteneriate între școli, lucrători de tineret și profesioniști în domeniul sănătății care promovează sănătatea tinerilor.

Sensibilizarea cu privire la stilul de viață sănătos și la factorii care afectează sănătatea și bunăstarea tinerilor Furnizori de informații / structuri de consiliere

Printre cele 29 de programe naționale de sănătate finanțate de Ministerul Sănătății (15 programe) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (14 programe), unul dintre programe este dedicat evaluării și promovării educației pentru sănătate și sănătate. Fondurile sunt alocate din bugetul național al Ministerului Sănătății Direcțiilor de Sănătate Publică la nivel județean. Direcțiile au autonomia să-și dezvolte propriile proiecte / activități pentru a promova un stil de viață sănătos la nivel local și trebuie să raporteze Ministerului. La nivel național, Consiliul Național al Audiovizualului din România a aprobat difuzarea gratuită a anunțurilor, inclusiv următoarele mesaje care promovează un stil de viață sănătos: o “Excesul de sare, zahăr și grăsimi dăunează grav sănătății”o “Consumați zilnic fructe și legume!”o “Faceți mișcare cel puțin 30 de minute în fiecare zi!” o “Beți zilnic cel puțin 2 litri de lichide!”o “Respectați mesele principale ale zilei!”

Campaniile de informare orientate către tineri

În România nu au fost implementate campanii de informare orientate către tineri pe tema unui stil de viață sănătos și asupra factorilor care afectează sănătatea și bunăstarea tinerilor. Anunțurile, inclusiv mesajele care promovează un stil de viață sănătos, nu au grupuri țintă specifice, fiind adresate publicului larg.

6.5 Sănătatea mintală

1. Strategia (strategiile) națională

2. Îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor

Strategia (strategiile) națională

Documentul oficial și calendarul

O strategie pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților pentru anii 2016-2020 a fost adoptată de Guvernul României în noiembrie 2016 prin hotărâre a Guvernului.Tinerii de peste 19 ani nu se numără printre grupurile țintă ale Strategiei pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților pentru perioada 2016-2020, dar sunt vizate de Strategia pentru sănătate 2014-2020, care include un obiectiv specific de promovare a sănătății mintale.

Principalele elemente și obiective cheie

Nevoile identificate de Strategia pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților pentru anii 2016-2020 sunt:

Dezvoltarea serviciilor de promovare a sănătății mintale a copilului și adolescentului și de prevenire a tulburărilor psihice ale copiilor și adolescenților prin parteneriat între sistemul de învățământ, sistemul de sănătate, sistemul de servicii sociale și sistemul de justiție prin dezvoltarea serviciilor de informare și consiliere a părinților, a programelor de prevenire a stării de sănătate mintală, cum ar fi prevenirea anxietății și depresiei, prevenirea sinuciderilor, prevenirea comportamentelor agresive și dezvoltarea inteligenței sociale și emoționale a copiilor și adolescenților;
Elaborarea și implementarea unei baze de date complexe și stabilirea metodelor și regulilor de colectare și prelucrare a datelor grupului țintă;
Dezvoltarea modulelor de psihologie a copiilor în programele și programele de educație medicală și în formarea cadrelor didactice;
Dezvoltarea serviciilor de identificare timpurie și de intervenție pentru copiii expuși riscului de a dezvolta tulburări de sănătate mintală și a copiilor cu tulburări de sănătate mintală diagnosticată de medicii de familie și medicii școlari;
Îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor centrelor de sănătate mintală;
Dezvoltarea serviciilor spitalicești ca servicii specializate pentru copii și adolescenți cu tulburări de sănătate mintală prin formarea și instruirea echipelor multidisciplinare în spitale;
Formarea continuă a profesioniștilor.

Obiectivele care vizează tinerii (adolescenții) din Strategia pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților pentru anii 2016-2020 sunt:

o Creșterea gradului de conștientizare a populației la nivel național privind bunăstarea copiilor și a adolescenților și a sănătății lor mintale, prin campanii naționale și evenimente organizate la nivel local;

o Promovarea și dezvoltarea factorilor de protecție a sănătății mintale ale copiilor și părinților acestora, prin instruirea tuturor profesioniștilor implicați: profesori, medici de familie, medici pediatri etc.

o Identificarea precoce a copiilor și a adolescenților cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală prin dezvoltarea și implementarea unei baze de date complexe și complexe și stabilirea metodelor și a regulilor de colectare și prelucrare a datelor grupului țintă

o Identificarea timpurie a dificultăților socio-emoționale și comportamentale ale copiilor și adolescenților

o • Intervenții timpurii pentru copii și adolescenți cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală și dificultăți socio-emoționale și comportamentale

o Prevenirea tulburărilor de anxietate și a depresiei copiilor și adolescenților expuși riscului, prin intermediul seminariilor

o Prevenirea și intervențiile timpurii în comportamentul agresiv fizic și verbal al copilului și al adolescentului

o Dezvoltarea serviciilor specializate integrate în centrele de sănătate mintală

o Dezvoltarea în cadrul centrelor de sănătate mintală a serviciilor de evaluare și intervenție pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților

o Dezvoltarea și implementarea intervențiilor educaționale pentru copiii cu tulburări de sănătate mintală în grădinițe, școli și centre de detenție (centre educaționale, centre de detenție) pentru delincvenții juvenili

o Dezvoltarea de servicii complexe și intervenții pentru copii cu tulburări severe de sănătate mintală în instituțiile care dețin copii

o Dezvoltarea unor servicii specializate de intervenție în situații de criză în secțiile de delincvență juvenilă și în centre de detenție / servicii de probațiune

Obiectivul specific de promovare a sănătății mintale în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 propune ca elemente principale:

• Creșterea accesului la serviciile de sănătate mintală prin elaborarea de standarde pentru serviciile de sănătate mintală, formarea specializată a profesioniștilor și campaniile de informare;

• Diversificarea serviciilor disponibile pentru sănătatea mintală

Grupuri țintă

Grupurile țintă ale Strategiei pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților pentru anii 2016-2020 sunt:

Copiii, adolescenți și părinții lor;
Copiii și adolescenți cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală (copiii expuși violenței verbale și fizice, abuzul de alcool și abuzul de substanțe psihotrope, bolile somatice cronice ale părinților, familiile dezorganizate, sărăcia extremă, copiii cu boli somatice copii cronici, în străinătate) și părinții acestora;
Copiii și adolescenți ai căror părinți sunt diagnosticați cu tulburări de sănătate mintală;
Copiii și adolescenți diagnosticați cu tulburări de sănătate mintală și părinții lor;
Copiii și adolescenți cu măsuri speciale de protecție;
Copiii și adolescenți din unitățile din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor;
Copiii și adolescenți în supravegherea serviciilor de probațiune;
Copii și adolescenți cu tulburări de sănătate mintală care au comis infracțiuni.

Autoritatea guvernamentală responsabilă de implementare

Ministerul Sănătății este principala autoritate responsabilă pentru implementarea Strategiei pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților pentru anii 2016-2020, în principal prin intermediul Centrului Național pentru Sănătate Mintală și Lupta Antidrog.

Alte autorități sunt, de asemenea, responsabile pentru activitățile planificate:

Monitorizarea / evaluarea / evaluarea implementării strategiei

Centrul Național de Sănătate Mentală și Luptă Antidrog, subordonat Ministerului Sănătății, este responsabil de elaborarea unui raport anual privind implementarea strategiei. Întrucât strategia a fost adoptată în noiembrie 2016, nici un raport de implementare nu a fost elaborat până în octombrie 2017.

Actualizări

Nu s-au făcut actualizări la prezenta Strategie pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților pentru perioada 2016-2020.

Îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor

Mentinerea sănătății mintale a fost modificată semnificativ în România în 2002, odată cu aprobarea Legii sănătății mintale și protecției persoanelor cu tulburări mintale – Legea 487/2002. Această lege a creat un cadru legal pentru acțiunile din domeniul sănătății mintale. Legea stabilea că responsabilitatea pentru promovarea și prevenirea sănătății mintale revine Ministerului Sănătății și Familiei, Ministerului Educației, Ministerului de Interne, Ministerului Tineretului și Sportului, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Consiliului Național al Audiovizualului, asociații non-guvernamentale, asociații profesionale și altele. Această lege protejează drepturile utilizatorilor de servicii de sănătate mintală și stabilește criteriile de admitere la o unitate psihiatrică, inclusiv criteriile de admitere obligatorie. Programul național de sănătate mintală are 2 subprograme: unul pentru patologia psihiatrică și psiho-socială și altul pentru subprogramele pentru prevenirea și tratamentul dependenței de droguri. Subprogramele sunt livrate în spitalele de psihiatrie și departamentele de psihiatrie ale Centrelor generale de spitale și de sănătate mintală. Activitățile majore, coordonate din subprogramele de prevenire și tratament al dependenței de droguri, sunt: tratamentul de substituție cu agoniști de opiacee, testarea metaboliților de medicamente în unitățile specializate și tratamentul intoxicării cu medicamente. Obiectivele acestui subprogram sunt creșterea reabilitării sociale a pacienților și scăderea ratei de recădere a pacienților cu dependență de droguri. Programul Național de Sănătate Mintală este finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății, iar implementarea acestuia este coordonată de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog.

Numărul și tipurile de servicii de sănătate mintală care vizează toți pacienții (inclusiv tinerii) includ: o spitale de psihiatrie: (i) departamente psihiatrice acute din spitalele generale (75), (ii) spitale de psihiatrie (34 acute și cronice)o 20 centre de îngrijire de zio 52 de centre de sănătate mintală (36 de adulți și 29 de copii) o 4 unități de dependență specializate și spitale psihiatrice de medicină legală o 150 birouri ambulatorii private, autorizate de Ministerul Sănătății Centrul Național pentru Sănătate Mintală și Luptă Antidrog poate dezvolta politici / programe / proiecte / inițiative care vizează în special tinerii. În conformitate cu rapoartele anuale ale instituțiilor, reprezentând principalul instrument de monitorizare, activitățile din 2015 au inclus formarea medicilor școlari și de familie pentru depistarea precoce a problemelor de sănătate mintală în rândul copiilor și tinerilor. Nu a fost raportată nicio altă activitate vizată de tineri (cu excepția elaborării Strategiei pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților pentru perioada 2016-2020).

6.6 Mecanismele de detectare precoce a tinerilor care se confruntă cu riscuri pentru sănătate

Cadrul politic
Părțile interesate
Orientări pentru părțile interesate
Grupuri țintă
Finanțarea

Cadrul politic

Începând cu anul 2002 se efectuează anual examene medicale profilactice ale condițiilor de sănătate pentru copiii de grădiniță (la intrarea în grădiniță), elevii de 7, 11, 15 și 19 ani, elevi în școala profesională. Examinările se desfășoară în colectivitățile școlare de către medicul școlii și asistenta medicală, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, pentru a afla nivelul dezvoltării fizice, prevenirea bolilor, depistarea precoce a bolilor sau a deficiențelor, aplicarea tratamentului de reabilitare, orientarea școlară și profesională în funcție de starea sănătății. Examinările sunt coordonate de Centrul Național pentru Evaluarea și Promovarea Sănătății, care publică rapoarte anuale. În anul școlar 2014/2015, examenele au inclus 666 869 de preșcolari și elevi din mediul urban și rural (39 de județe urbane și 27 din mediul rural). Dinamica numărului de copii examinați în perioada 2002-2015 are o evoluție oscilantă, cu o creștere de la 480 693 copii examinați în 2002 la 666 869 în 2015. Cu toate acestea, examinările au în principal un obiectiv statistic de informare a factorilor de decizie privind starea de sănătate a copiilor și a tinerilor până în 19 ani și datorită unei acoperiri limitate nu au niciun impact asupra detectării și semnalizării tinerilor care se confruntă cu riscuri pentru sănătate. Pe de altă parte, printre programele naționale de sănătate finanțate de Ministerul Sănătății, patru includ componente clare de detectare timpurie, respectiv:

programul național de prevenire, supraveghere și control HIV;
programul național de prevenire, monitorizare și control al tuberculozei;
programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistenței microbiene, precum și pentru monitorizarea utilizării antibioticelor;
Programul național de depistare precoce a cancerului prin screening organizat;

Cinci alte programe finanțate prin Bugetul de securitate socială prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate includ componente de screening, respectiv:

programul național de boli cardiovasculare;
programul național de oncologie;
programul național de diabet;
programul național de tratare a bolilor neurologice;
Programul național pentru tratamentul hemofiliei și talasemiei;

Toate programele menționate mai sus includ componente gratuite de screening pentru toți pacienții, inclusiv tineri, disponibili în instituții de stat sau autorizate, cu recomandarea medicului de familie.

Părțile interesate

Medicii și practicienii din domeniul sănătății sunt principalele părți interesate pentru mecanismele de depistare precoce și de semnalizare a tinerilor care se confruntă cu riscuri pentru sănătate. Dintre acestea, cei mai importanți sunt medicii de familie, medicii școlare și asistentele medicale.

Asistența medicală în România este dominată de un sistem public care este finanțat în principal prin contribuții obligatorii la asigurările sociale de sănătate. Medicii de familie sunt un rol de facilitator pentru sistemul public, dar nu și pentru sistemul privat – cei care beneficiază de servicii gratuite nu pot accesa niciun alt serviciu decât dacă sunt văzuți mai întâi de medicul lor de familie, conform reglementărilor din sistem, în special Legea nr. 95/2006 privind reforma sistemului de sănătate. Medicina școlară este o specializare separată, iar școlile trebuie să fi angajat doctori în școli. Cu toate acestea, la fiecare 2500 de elevi este disponibil un doctor școlar, ceea ce face ca sistemul să fie în general ineficient.

Orientări către părțile interesate

În cadrul unui proiect finanțat de Granturile norvegiene și SEE, Institutul Național de Sănătate Publică a elaborat Ghidul pentru Nutriția Sănătății și activitățile fizice în școli și grădinițe, acoperind activități care pot fi implementate și pentru tinerii din școlile secundare.

Grupuri țintă

Examinările medicale profilactice ale condițiilor de sănătate se efectuează anual pentru copiii de grădiniță (la intrarea în grădiniță), elevi de 7, 11, 15 și 19 ani, elevi din școala profesională.Toți tinerii au acces la măsurile de screening incluse în programele naționale de sănătate. Elevii sau studenții, tinerii angajați sau șomerii sunt asigurați conform legii. Tinerii NEET care nu sunt înregistrați la serviciile publice de ocupare a forței de muncă (Agențiile Județene de Ocupare a forței de muncă) nu sunt asigurați în sistemul național, dar pot fi incluși în programele naționale de sănătate la cerere.

Finanțarea

Printre programele naționale de sănătate unele sunt finanțate de la bugetul de stat și altele sunt finanțate din bugetul asigurărilor sociale, după cum urmează:

1. Programele naționale de sănătate finanțate de Ministerul Sănătății, inclusiv componentele de screening și detectare, sunt:o programul național de prevenire, supraveghere și control HIV;

o programul național de prevenire, monitorizare și control al tuberculozei;

o programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistenței microbiene, precum și pentru monitorizarea utilizării antibioticelor; o programul național de depistare precoce a cancerului prin screening organizat;

2. Programele naționale de sănătate finanțate prin Bugetul de securitate socială prin intermediul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate includ componentele de screening:

o programul național de boli cardiovasculare; o programul oncologic național;

o programul național de diabet; o Programul național de tratament al bolilor neurologice;

o Programul național pentru tratamentul hemofiliei și talasemiei.

6.7 Dezvoltarea sistemelor de sănătate în beneficiul tinerilor

În România nu au fost puse în aplicare politici, programe, proiecte sau inițiative la nivel înalt care vizează facilitarea accesului la servicii de sănătate mai favorabile tineretului.

6.8 Dezbateri și reforme curente

Mecanismele pentru depistarea precoce a tinerilor care se confruntă cu riscuri de sănătate mintală și riscuri de dependență sunt în curs de dezvoltare în 2017, ca parte a Strategiei pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților pentru perioada 2016-2020.

6. Sănătate și sport pentru tineri

Sectiuni

Link-uri utile

Contact